Blog

Cățelușul mic pufos, A găsit pe drum un os...

Vara coboară pe pământ domoală, Cu pași de aur și lumină goală, Îmbracă totu-n straie strălucitoare ...

Învăluie seara-n dulce mireasmă, Când iasomia-și-ntinde suav parfum, Un surâs se naște-n noaptea caldă...

Cireșele de mai își împart candoarea, Sub cerul blând, cu soare și cu zâmbet...

Te caut în zori, te caut târziu, Pe drumuri pustii, sub cerul fumuriu. Te caut în oameni, în chipuri străine...

Gingașă, magnolie, suflet de mătase, Te deschizi în raze blânde și sfioase.

Înmiresmat și alb imaculat, Plutește-n aer, lin și neîntinat.

Frumoasă și, sublimă primăvară, Am atâtea să îți spun,

Primăvară capricioasă, cât ești de frumoasă, Dar și de mofturoasă!

Tu, lumina nopții ce săruți fiecare fir de iarbă, Pământul transformându-l într-o coală albă...

Ninge, ninge peste sat, Totul e îmbrăcat în alb! Fulgi de zahăr cad ușor,

Tu, lumina lunii ce săruți fiecare fir de iarbă, Pământul transformându-l într-o coală albă, Creionând simfonii în tăcere,